Aici leneşă, crăpată de fiire,
adulmec rănile, pământul.
Din muguri cresc lumânări drepte ca tine.
Tu cine eşti? m-a întrebat
şi i-am spus că n-am luat încă lumina din lumină
că aştept să se stingă depărtarea întâi
şi mai apoi să se lase dulcele ochiului
plâns
iar ceara să mi se reverse din zâmbet.