duminică, 30 noiembrie 2008

Degete reculese ca nişte flori
crescute-n beznă
ating
orologiul foametei de aer
osul timpului ce creşte-n eter
ca o coardă
visele noastre-n ghirlande colorate.

Ostatici în carnea lui nemăsurată de stele
suntem
abreviaţi ca un cuvânt
trişti ca o însângerare
fără răspuns şi fară întrebare.