Noi ţinem de cald
oaselor
ca să ne ţină drepţi
altfel n-am putea răsări
din orbita timpului cu pieptul înainte
ci am rămâne doar seminţele seminţelor noastre căzute în ochi.
marți, 3 martie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Mie mi se poate lărgi sufletul uneori/ ca o streaşină prin care ploaia se duce în pământ. RD